Citeam deunazi pe un forum romanesc o disutie aprinsa despre rolul femeii moderne in cuplu. O tanara domnisoara, care locuia de scurt timp impreuna cu iubitul ei, povestea, indignata pana in cercei, cum el, infamul, se asteapta ca EA sa puna si rufele LUI in masina de spalat si sa apese pe buton sau sa-i calce si lui cateva tricouri. Sufocata de indignare, distinsa domnisoara ne explica cum lumea s-a schimbat, cum femeile moderne sunt perfect capabile sa isi care singure cumparaturile sau sa repare o incuietoare defecta , cum nu mai sunt obligate sa se degradeze efectuand treburi domestice pentru partenerii lor si cum ele (femeile moderne adica) trebuie sa isi pastreze demnitatea si integritatea si sa nu se transforme in fapturi depersonalizate, asa cum suntem noi, cele care am fost educate sa ne umilim gatind sau calcand hainele barbatilor nostri.
Intai am ras zdravan. Apoi am cautat bine acolo unde stiam ca imi tin personalitatea. Am gasit-o la locul ei. M-am umilit , facandu-i o cafea barbatului si servindu-i-o la birou, apoi am pipait-o din nou. Era tot acolo. Intacta. 
Consider absolut normala egalitatea in drepturi, atat in cuplu cat si in societate, dar ma amuza teribil acest tip de pseudofeminism aplicat in cuplu, ocolirea anumitor obligatii “din principiu”, completata cu revendicarea cu vehementa a oricarui asa zis “drept”. Am convingerea ca pentru o buna functionare, fiecare pereche trebuie sa-si stabileasca reguli proprii, neimpuse de parinti, prieteni sau societate.
In ce ma priveste, desi sunt perfect capabila sa bat un cui sau sa strang un surub, nu ma simt nici umilita , nici degradata cand domnul barbat imi deschide usa, ma ajuta sa-mi pun haina sau imi aduce flori, iar personalitatea imi e indeajuns de rezistenta incat sa nu cedeze in fata unui cos de rufe murdare.
Daca intr-o societate in care tehnologia este atat de avansata incat efortul depus in activitatile casnice sa fie cat mai redus, ajungem sa ne cramponam de “ cine apasa pe butonul masinii de spalat” ma intreb cum ne-am fi descurcat daca am fi trait in Epoca de piatra.
De acord cu tine! Tu ai făcut pozele? F faine!
Vai, deci şi tu pui rufele colegului la spălat? Şi le mai şi calci? Io tăceam chitic, crezând că-s singura sclavă din secolul XXI =))
P.S. Să nu sufli o vorbă despre faptul că Vasile al meu face projituri, c-o să se indigneze şi pretinul ei şi stricăm casa oamenilor :P
Da, Ina, sunt pozele mele! Multumesc mult!
@Arcadia, nu esti singura! Le spal, le calc, ba daca simt nevoia sa fac penitenta, imping umilinta pana acolo incat mai si gatesc pentru el. :))
In privinta domnului Vasile, buzele imi sunt pecetluite.
Daca dragoste nu e ...nici butonul masinii de spalat nu merge....cam asa!
Felicitari pentru fotografii!
Sunt perfrect de acord cu tine, Daliana. Multumesc mult. :)
Este un text cu care dna Narnia nu ne-a răsfățat în ultima perioadă, deși eu îl bănuiam a sta, viu și vibrant, în spatele imaginilor propuse a ne desfăta.
Despre gagica care nu apasă pe buton nu îndrăznesc să spun nimic, că m-ar lua gura pe dinainte, clăbucind-o ca pe o mâță plină de purici ...
Aceste copile coapte (au necoapte) copiază incult o imagine insidios plimbată de femeile-bărbați, mustăcioase, cu priviri de caporal și izmene de sobar. Chiar dacă unora dintre ele stau să le iasă prin urechi, trompele lui Fallopio au uscăciunea absolută a pergamentelor, nu scrie nimic acolo și nici promisiune de așa ceva ...Că nu le tremură carnea și cămașa pe ele la auzul pașilor Lui sau sunt lemn- tănase la lăcomia lui de a se bucura de ele e altă poveste...E genul de păpușă gonflabilă, lavabilă, care, cu timpul, devine lesbiană, deputată de Gorj, supraveghetor în pușcării sau amantă vremelnică de milițian.
Pozele sunt un eseu...Cum să nu fie ale Narniei?Se vede de la o poștă, dacă nu chiar două!
@c.j. Daca as fi avut talentul dumneavoastra literar as fi scris acelasi lucru, iar in final as fi adaugat ca respectivele isi traiesc viata avand convingerea iremediabila ca "toti barbatii e porci"[sic].
In alta ordine de idei, cred ca ma rasfatati si nu sunt chiar sigura ca merit, dar va multumesc si promit ca nu mi se urca la cap. :))