Subscribe to:
Post Comments (Atom)
About Me
- Narnia
- Greetings and welcome to my photo blog. I have been toying with the notion of creating a blog like this for quite some time, however, I never had the time, until now, to get around it. I grew fond of photography from an early age and I used to dream going places with my camera. As time went by, I realized that, somehow along the way, I neglected to pursue this passion of mine. A while back I purchased a bridge and managed to reconnect with this wonderful world that is photography. I am still a learner but very anxious to unravel the mysteries surround photography. My photos do not depict art but focus more on catching the moment and imagery within different environments. I love my camera even though some of the time the photos I take are not up to par with my expectations.
De citit
Good job! :D
:))) Asta este una dintre primele poze pe care le-am facut cu primul meu aparat, un Fuji S5800. Am urmarit paianjenul ala o peste o ora, eram la parintii mei carei se uitau foarte nedumeriti, neintelegand ce interes poate avea cineva de a fotografia un paianjen. Pentru ei, pozele au un rol bine definit, de a imortaliza oameni/evenimente. :))
Multumesc frumos.
La fel de crucis se uita vecinii mei cand ma vad stand pe burta prin gradina, asteptand decolarea vreunei insecte =))
sa folosesti sanatoasa noul aparat. :*
Superb capture!
Multumesc mult, Arcadia! :) Pana in prezent nu am facut decat poze cu plante sau muguri, n-am avut ocazia sa merg nicaieri sa-l folosesc ...cu adevarat. Urmeaza, in curand.
Thank you very much, Costas.
Fabulous macro! Loved the details.
Bine realizat acest close-up. Imi place mult. Felicitari
Multumesc mult!
Unde ai disparut, fata frumoasa?
Fantastic!!
Exelente macro....
Cumprimentos
Am colindat ceva meleaguri straine, dar sunt inapoi la datorie. Multumesc mult pentru intrebare. O sa revin cu poze, in perioada urmatoare. :)
Thank you, Q Smith.
Muchas gracias, Fernando!
Gangania asta isi are salasul in gradina parintilor dvs? E inofensiva?
Arahnofobia mea nu ma impiedica sa spun totusi ca operatiunea de captura macro este mai mult decat o reusita. Trag nadejde ca parosul se odihneste acum intr-un insectar bine securizat...
In "focurile creatiei" mi-am uitat complet propria arahnofobie si am transportat maisusamintita ganganie din podul casei parintesti, in gradina. Bag seama ca era inofensiva, altminteri aici s-ar fi gasit un articol care semnala ca o femie, pe numele ei Narnia, a fost internata de urgenta la psihiatrie, in urma unei crize survenite in timp ce se straduia sa fotografieze o ganganie. :))
Marturisesc ca nu mai stiu nimic de soarta parosului, cu un egoism fara seaman,l-am parasit imediat dupa ce mi-am atins scopul. Vreau sa mentionez, in apararea mea, ca nu mi-a lasat impresia ca sufera, ba chiar mi s-a parut ca intrezaresc o urma de bucurie. Ingratul! dupa ce l-am facut vedeta!
Multumesc mult pentru vizita si pentru comentarii!